Date geografice

Dobrogea este un loc aparte ce pare a fi germinat, de la inceput, buna inţelegere intre oameni, impăcând diferinţele intr-un model de convieţuire demn de urmat.
Satele Dobrogei nu au fost niciodată comunităţi închise ce au constituit "forme de viată socială comună"(Henri Stahl) care s-a desfăşurat într-un mediu cultural caracteizat de colaborare intre populaţii eterogene. A devenit deja un lucru comun in a recunoaşte în Dobrogea un punct de legătură şi contact între orient şi occident, fapt vizibil până la nivelul culturii rurale, ea însăşi o cultura de sinteză desfăsurată pe fondul românesc care s-a menţinut aici de-a lungul secolelor de dominaţie otomană şi s-a impus cu multă vigoare după 1877.


Situată în partea de nord a judeţului, la o distanţă de 60 km de Municipiul Constanţa şi 45 Km de orasul Hârsova, comuna Pantelimon se intinde pe o supratată 12.2441 ha şi este formată din 5 sate: Pantelimonul de Sus-satul de reşedinţă (4037 ha); satul Runcu (2526 ha); satul Panteli­monul de Jos (1905 ha) satul Nistoreşti (1950 ha) şi satul Călugăreni (8261 ha).
Fa'ă de reşedinţa comunei, satele se allă la distanţe cuprinse intre 5km (Pantelimonu de jos) şi 18km (Călugăreni)'


Legatura cu reşedinţa judetului„ Municipiul Constanţa se face prin drumul naţional Hârşova-Constanta pe calea ferată. Transportul este asigurat prin gara Târgusor ce se atlă la o distanţă de 16 Km. Comuna Pantelimon se învecineaza la est cu localitatea Grădina, la vest cu comuna Crucea, la nord cu comuna Vulturu, iar la sud cu satul Mireasa (comuna Tîrguşor),
Teritoriul comunei Pantelimon este situat pe Platoul Central dobrogean, la aproximativ jumătatea distanţei dintre Marea Neagră şi Dunăre. Teritoriul aparţine regi­unii situate la sud de linia Pecineaga-Camena, în zona care face trecerea de la podisul înalt dobrogean la Platforma Prebalcan ica sau Podişul Central şi Podişul dobrogean fiind străbătute de râul Casimcea. Această zonă a fost impădurită până la sfârşitul perioadei fendale, oferind condiţii favora­bile dezvoItării asezărtlor ornenesti incă din cele mai vechi timpuri. În acest sens se poate rnenţion.a numele Ulmetum, pe care l-au dat romanii cetăţii intemeiate în secolul al II-lea

 

Dobrogea este un loc aparte ce pare a fi germinat, de la inceput, buna inţelegere intre oameni, impăcând diferinţele intr-un model de convieţuire demn de urmat.

Satele Dobrogei nu au fost niciodată comunităţi închise ce au constituit "forme de viată socială comună"(Henri Stahl) care s-a desfăşurat într-un mediu cultural caracteizat de colaborare intre populaţii eterogene. A devenit deja un lucru comun in a recunoaşte în Dobrogea un punct de legătură şi contact între orient şi occident, fapt vizibil până la nivelul culturii rurale, ea însăşi o cultura de sinteză desfăsurată pe fondul românesc care s-a menţinut aici de-a lungul secolelor de dominaţie otomană şi s-a impus cu multă vigoare după 1877.

Situată în partea de nord a judeţului, la o distanţă de 60 km de Municipiul Constanţa şi 45 Km de orasul Hârsova, comuna Pantelimon se intinde pe o supratată 12.2441 ha şi este formată din 5 sate: Pantelimonul de Sus-satul de reşedinţă (4037 ha); satul Runcu (2526 ha); satul Panteli­monul de Jos (1905 ha) satul Nistoreşti (1950 ha) şi satul Călugăreni (8261 ha).

Faţ'ă de reşedin.ţa comunei, satele se allă la distanţe cuprinse intre 5km (Pantelimonu de jos) şi 18km (Călugăreni),

Legatura cu reşedinţa judetului„ Municipiul Constanţa se face prin drumul naţional Hârşova-Constanta pe calea ferată. Transportul este asigurat prin gara Târgusor ce se atlă la o distanţă de 16 Km. Comuna Pantelimon se învecineaza la est cu localitatea Grădina, la vest cu comuna Crucea, la nord cu comuna Vulturu, iar la sud cu satul Mireasa (comuna Tîrguşor),

Teritoriul comunei Pantelimon este situat pe Platoul Central dobrogean, la aproximativ jumătatea distanţei dintre Marea Neagră şi Dunăre. Teritoriul aparţine regi­unii situate la sud de linia Pecineaga-Camena, în zona care face trecerea de la podisul înalt dobrogean la Platforma Prebalcan ica sau Podişul Central şi Podişul dobrogean fiind străbătute de râul Casimcea. Această zonă a fost impădurită până la sfârşitul perioadei fendale, oferind condiţii favora­bile dezvoItării asezărtlor ornenesti incă din cele mai vechi timpuri. În acest sens se poate rnenţion.a numele Ulmetum, pe care l-au dat romanii cetăţii intemeiate în secolul al II-lea